Creșterea economică ar trebui să rămână sub potențial în următorii ani
Marea Britanie a reușit să evite o recesiune în al patrulea trimestru. PIB-ul a rămas stabil, deoarece scăderea investițiilor în afaceri (-1% t/t) cât și consumul privat (+ 0,1% t/t) au fost compensate de o accelerare puternică a cheltuielilor publice (+ 2,1% t/t), o crestere a stocurilor (+ 0,2pp la creșterea PIB reală) după două trimestre consecutive de destocare și o performanță puternică la export (+ 4,1% t/t după + 5,9% în T3). Totuși, aceasta din urmă a venit în detrimentul prețurilor, întrucât prețurile la export au scazut cu peste 1% în al patrulea trimestru. Per total, creșterea PIB-ului a fost de + 1,4% în 2019 față de + 1,2% așteptat.
Pe viitor, ne așteptăm la accelerarea cheltuielilor publice (+ 4,6% în 2020, cu un deficit public care se așteaptă la -2,5% din PIB în 2020 și -3,0% în 2021) care să sprijine cererea internă. Consumul privat ar trebui să continue să crească (+ 1,2%) datorită ratei scăzute a șomajului (3,9%), creșterii salariale (+ 3,2%) și inflației mai scăzute (+ 1,5%). Planurile de investiții întârziate de Brexit ar trebui să fie implementate partial în 2020.
Cu toate acestea, întrucât Marea Britanie probabil va solicita o prelungire a perioadei sale de tranziție după termenul limită (iunie 2020), incertitudinea va reveni în al treilea trimestru, împingând companiile să amâne orice planuri de investiții și sa refaca stocurile, având în vedere riscul ridicat de „no deal” la sfârșitul anului 2020.
Prin urmare, ne așteptăm să crească PIB-ul să atingă + 1,0% în 2020 și + 1,6% în 2021, sub potențialul său. Fluxurile de investiții și o atractivitate redusa a pieței forței de muncă vor tine cresterea economica a Marii Britanii sub potential in urmatorii cinci ani.
Cand vine vorba de Brexit, detaliile conteaza
Analizând calendarul, ne așteptăm ca dezbaterea să se orienteze rapid către posibilitatea de a nu reusi o negociere completa al unui acord comercial intre Marea Britanie si Uniunea Europeana pana la sfârșitul anului 2020. Chiar dacă primul ministru Boris Johnson nu dorește să extindă perioada de tranziție în afara datei fixate în legislația engleza (31 decembrie 2020), credem că există o probabilitate ridicată pentru o tranzitie „last minute”. Într-adevăr, Comisia Europeană rămâne sceptică cu privire la capacitatea ambelor părți de a negocia un „nou acord global” pana la Summit-ul European din 18-19 iunie, care ar include produse, precum și servicii, în timp ce respectă cererile UE cu privire la norme de mediu, controlul fraudei și standarde de muncă. În opinia noastră, implementarea unor controale duble in Irlanda de Nord va fi foarte complicata. De asemenea, serviciile financiare ar pierde drepturile de pașaport și, prin urmare, ar avea nevoie de sistemul de „echivalente”, pe modelul Elvetiei. Negocierile vor începe oficial la 1 martie.
O situatie de „no deal” la sfarsitul anului are o probabilitate de 15%
In aceasta situatie, comertul intre Uniunea Europeana (implicit Romania) si Anglia va suferi perturbatii puternice. Estimarile arata ca 3 minute de control pot crea pana la 30 de km de coada intre autostrazile A20 si M20. Statul francez a estimat ca 27 000 de vehicule pot astepta la punctul de intrare in Anglia in caz de 3 minute de control.
In plus de perturbarile de trafic (temporare), demersurile administrative (permanente) vor cauza costuri suplimentare pentru companii. Per total, toate barierele non tarifare pot ridica costurile unei companii din sectorul agro-alimentar pana la 15% intr-un scenariu de „no deal” si de 10% pentru o companie din sectorul manufacturier, la care se adauga costurile tarifare, 5% in medie dupa regulile WTO. Intr-un scenariu de „soft Brexit”, barierele non tarifare pot ajunge la 6% in medie pentru sectorul agro-alimentar si 5% pentru sectorul manufacturier. Pentru sectorul financiar, barierele non tarifare se pot ridica la 12%. Ele pot ajunge la 4% intr-un scenariu de „soft Brexit”.
In aceste conditii, economia britanica va intra in recesiune in 2021 (-0,6% față de + 1,6% în scenariul central).
Ce pierderi potentiale pentru Anglia? Pentru Uniunea Europeana? Si pentru Romania?
În general, pierderile din exportul de mărfuri pentru Marea Britanie (cu UE și toate țările cu care UE are un acord comercial) s-ar ridica la mai mult de 20 miliarde GBP (sau 22 miliarde EUR) în 2021. Pentru UE, impactul economic ar fi mai modest (în jur 16 miliarde EUR pentru mărfuri). În afara UE, Japonia și Canada apar printre primele 15 țări cu cel mai mare impact. Pentru Romania, pierderile sunt estimate in jur de 78 de milioane EUR, sau 0,1% din total exporturi.