București, 03 octombrie 2024 - Allianz Trade publică raportul "Sector Atlas 2024", document ce analizează sectoarele economice majore, tendințele actuale, riscurile asociate și evoluțiile economice care vor modela peisajul de afaceri în următorul an. Raportul este publicat într-un moment cheie, în care redresarea economică globală se află încă într-o fază incipientă, în care companiile continuă să navigheze într-un context marcat de volatilitate și incertitudine.
Conform raportului realizat de analiștii Allianz Trade, economia globală a atins un minim în prima jumătate a anului 2024, perspectivele pentru finalul acestui an și pentru 2025 indicând o revenire modestă. Specialiștii estimează că produsul intern brut global va crește cu +2,8% atât în 2024, cât și în 2025. Această creștere va fi inegală deoarece, economii dezvoltate precum SUA, vor înregistra o încetinire de +1,7%, în timp ce Zona Euro va ajunge la +1,4% până în 2025. Pe de altă parte, China se va confrunta, în continuare, cu o încetinire treptată a creșterii economice, estimată la +4,3% în 2025, pe măsură ce se adaptează la noi realități economice.
În ciuda unei serii de rezultate financiare mixte, care variază semnificativ de la o regiune la alta, majoritatea companiilor globale au reușit să depășească așteptările în privința profitabilității. De exemplu, veniturile globale au crescut cu +3,5% de la un an la altul, deși companiile europene au înregistrat o scădere de -0,7%. Cu toate acestea, 58% dintre companiile globale au raportat câștiguri peste estimările analiștilor, oferind un semnal pozitiv în privința redresării economice în următorii ani. În SUA, 69% dintre companii au depășit așteptările privind câștigurile, deși provocările economice au persistat, temerile legate de o scădere viitoare a profitabilității fiind cele care planează asupra unor sectoare cheie.
Analiza sectorială a raportului identifică trei mari categorii de industrii care se confruntă cu provocări și oportunități distincte. În prima categorie se află sectoarele afectate de o cerere redusă, precum industria alimentară, chimică, retail, textile și echipamentele de uz casnic. Aceste sectoare se confruntă cu marje de profit sub presiune, în contextul unor provocări de ordin global, precum inflația și costurile ridicate ale energiei. A doua categorie include industrii afectate de problemele din lanțurile de aprovizionare și de incertitudini geopolitice, cum ar fi sectorul transporturilor, energia și echipamentele de transport, care, deși înregistrează o cerere constantă, întâmpină dificultăți operaționale și geopolitice majore. În cea de-a treia categorie, raportul evidențiază industriile cu perspective stabile sau în curs de îmbunătățire, cum ar fi sectorul farmaceutic, cel auto și serviciile IT, care beneficiază de progrese tehnologice semnificative și de o cerere crescută generată de tendințele structurale, cum ar fi tranziția către mașini electrice și schimbările demografice.
Deși urmează tendințele globale, evoluția economiei locale, în special în segmentele afectate de scăderea cererii de export (inclusiv transporturile, textilele, produsele electrocasnice și de mobilier) are numeroase particularități.
Sectorul energetic rămane afectat de incertitudinile geopolitice. Totuși, scăderile de venituri și profit ale marilor producatori țin mai degrabă de scăderea consumului intern de energie, concomitent cu menținerea plafonărilor de preț încă în vigoare, impuse de Stat. La nivel de structură, influențele sunt destul de eterogene pe lanțul producție – distribuție – comerț cu amănuntul, producătorii rămânând de departe cei mai profitabili și cu lichiditatea cea mai bună – deloc suprinzător dacă ținem cont de poziția în piață.
”Dintre sectoarele cu perspective stabile sau în curs de îmbunătățire păstrăm aceleași nominalizări și la nivel local – farmaceutic și IT. Ambele sectoare depind însă semnificativ de factori externi – fie pe partea de lichiditate (prin încasările de la Casa Națională de Asigurări de Sănătate), respectiv prin disponibilitatea fondurilor/proiectelor aferente PNRR pentru a compensa scăderea cererii din sectorul privat pentru sectorul IT. În privința sectorului agri-alimentar, stabilitatea este evidentă doar pentru a doua componentă - datorită unui consum intern destul de rezistent la presiunile inflaționiste din ultimii doi ani.”, declară Mihiai Chipirliu CFA – Risk Director, Allianz Trade
În privința segmentului de agricultură, anul 2023 a afectat negativ pentru majoritatea jucătorilor, în special la nivelul profitabilității cât și al ciclului de conversie al numerarului, existând mari întârzieri la plățile către furnizori. Deși sectorul - cu 3.5% din total insolvențe la șase luni în 2024 - nu se află între principalele generatoare de insolvențe (comerțul, construcțiile, industria, transporturile și HoReCa contribuind cu mult mai mult, cu ponderi de la 28% până la 7% fiecare în total), seceta prelungită cel mai probabil va menține presiunea asupra performanțelor companiilor din domeniu.
Analiștii consideră că, în lipsa unui plan concret de investiții, concomitent cu acordarea unor garanții/suport din partea statului pe partea de finanțare și cu transferul la timp al subvențiilor convenite, doar o măsură administrativă din partea statului sau impunerea vreunui moratoriu nu pot rezolva problemele din domeniul agricol. Astfel, riscurile de credit pentru mai multe sectoare sunt în general subestimate într-un an electoral cu multe măsuri pro-ciclice - stimularea consumului și lipsa unor măsuri de ajustare a cheltuielilor publice - alimentând deficitele de cont curent, respectiv fiscal.
În ceea ce privește sectorul agrifood, acesta rămâne stabil, fiind susținut de creșterea populației și de nevoia continuă de hrană, în ciuda vulnerabilităților generate de schimbările climatice și crizele geopolitice. Astfel, piața globală agroalimentară a crescut semnificativ, de la 8,3 trilioane USD în 2021 la o valoare estimată de 9,1 trilioane USD pentru finalul anului 2024. Analiștii Allianz Trade preconizează că până în 2029 piața agroalimentară va ajunge la aproximativ 12,5 trilioane USD, creșterea fiind determinată de factori precum progresele tehnologice și schimbările în preferințele consumatorilor. În 2023, marja de profitabilitate a firmelor producătoare de alimente a fost de aproximativ 11%, segmentul băuturilor continuând să crească atât în venituri (aproximativ 10%), cât și în câștiguri. Pe de altă parte, la nivel industrial, sectoare precum sunt farma și software IT sunt considerate cel mai puțin riscante, în timp ce construcțiile, textilele și metalele sunt printre cele mai vulnerabile.
Industria energetică, în special segmentul energiei regenerabile, trece printr-o perioadă de transformare profundă, în care tranziția către surse de energie verde este impulsionată de politici guvernamentale și de necesitatea reducerii dependenței de combustibili fosili. Deși afectat de tranziția către vehicule electrice (EV), sectorul auto beneficiază de un context favorabil datorită diminuării costurilor pentru baterii, precum și datorită sprijinului guvernamental pentru electrificare. Cu toate acestea, cererea globală pentru automobile tradiționale este în scădere în principalele piețe, cum ar fi China, Europa și SUA, ceea ce pune presiune atât asupra producătorilor auto, cât și asupra furnizorilor lor. La nivel global, Brazilia și Mexic au fost singurele piețe mari care au înregistrat o creștere de două cifre în prima jumătate a acestui an. Vânzările globale de semiconductori au scăzut cu 9% în 2023, dar până la finalul anului 2024 se preconizează o revenire de peste 10%.
În ceea ce privește producția globală de produse chimice, aceasta a crescut cu +2,3% în 2023, în timp ce veniturile globale au scăzut cu aproximativ -14%, fiind afectate de prețurile reduse. Și sectorul construcțiilor a fost afectat de inflație și de dobânzile ridicate, care au redus cererea de locuințe și au generat creșteri suplimentare de cost pentru constructori.
După un boom puternic post-pandemie, alimentat de cererea acumulată, vânzările de electronice, electrocasnice și mobilier au scăzut începând din 2022. Criza puterii de cumpărare și ritmul lent de reînnoire a echipamentelor, a dus la o prăbușire a cererii însă, cu toate acestea, există perspective de creștere pentru anumite categorii de produse, cum ar fi dispozitivele pentru casele inteligente, roboții și echipamentele pentru sănătate. Deși tehnologiile digitale și AI ar putea permite unor jucători să își crească veniturile prin îmbunătățirea experienței clienților, perspectivele de creștere sunt mai puternice pentru segmentul electronicelor, estimat să crească câștigurile pe acțiune cu peste +15% în următorii cinci ani.
Și sectorul global al serviciilor IT a crescut cu aproximativ +6% în 2023 și se estimează că va crește cu aproape +10% până la finalul anului 2024. Pentru acest sector este preconizată o creștere a cheltuielilor globale, acestea fiind impulsionate de SUA și Marea Britanie, unde analiștii preconizează un cost de 130.000 USD și, respectiv 80.000 USD per angajat. În 2023, companiile de servicii IT au raportat o marjă de profitabilitate de aproape 10%, perspectivele de creștere fiind, de asemenea, destul de puternice pentru acest sector, care este estimat să își crească câștigurile pe acțiune cu +15% în următorii cinci ani.
De asemenea, se estimează că piața globală a metalelor de bază va depăși 1,1 trilioane USD până în 2030, iar piața globală de minerit va ajunge la peste 740 miliarde USD. Creșterea și expansiunea recentă în sectorul global al metalelor, inclusiv în companiile miniere, au fost alimentate de tranziția energetică (de la energie regenerabilă la mobilitate electrică) și de prețurile ridicate ale metalelor. Cu toate acestea, sectorul se confruntă cu provocări, inclusiv tensiuni geopolitice, reglementări de mediu și necesitatea inovației tehnologice.
Pe segmentul farma, companiile mari din SUA generează aproximativ 450 miliarde USD pe an, de 1.3 ori mai mult decât veniturile companiilor din Europa și de 4.6 ori mai mult decât cele asiatice. Istoric, creșterea vânzărilor în sectorul farmaceutic a fost întotdeauna impulsionată de segmentele de oncologie și imunologie, două domenii care au fost și în centrul cheltuielilor pentru cercetare și dezvoltare. Totuși, în 2024, unul dintre domeniile în care ratele de creștere a vânzărilor vor fi deosebit de ridicate este segmentul de tratamente pentru pierderea în greutate, care include tratamente pentru diabet și obezitate. Pe termen lung, principalul pilon al industriei este inovația, deoarece, în prezent, există încă sute de boli care nu pot fi complet prevenite sau vindecate, ceea ce înseamnă că există un mare potențial de explorare științifică și de creștere. Iar fuziunile și achizițiile (M&A) reprezintă o modalitate eficientă și frecvent utilizată pentru a genera sinergii mai mari și a stimula inovația în această industrie.
Pentru retailerii de produse alimentare, pandemia a determinat o creștere a vânzărilor de produse alimentare în 2020 și în 2021. Războiul din Ucraina și perioada ulterioară de inflație foarte ridicată au fost, de asemenea, perioade dificile, cu scăderi în volum, dar creșteri în valoare a vânzărilor. Cu toate acestea, acum retailerii de produse alimentare au multe produse în proces de dezinflație sau chiar cu prețuri în scădere. Drept urmare, vânzările de alimente în volum au atins un minim la finalul anului 2023 în SUA și în multe țări europene. Retailerii au fost, de asemenea, nevoiți să-și adapteze logistica și strategia de e-commerce în răspuns la schimbările în comportamentul consumatorilor post-Covid, cu vânzări online care continuă să crească și/sau să fie mai mari decât înainte de pandemie în multe piețe. În același timp, retailul non-alimentar a înregistrat o creștere a vânzărilor în special pentru produsele cu cicluri de viață îndelungate. În acest context, majoritatea categoriilor de produse au experimentat o creștere lentă din 2023. Vânzările digitale au progresat în SUA și Marea Britanie, dar au rămas stabile în Europa continentală. Ca în multe alte sectoare, retailerii au reușit să compenseze o parte din scăderea volumului prin transferul prețurilor mai mari către consumatori.
Companiile de telecomunicații se confruntă cu rate ale dobânzii mai mari, unele dintre acestea fiind nevoite să reducă cheltuielile de capital, ceea ce ar putea fi dăunător perspectivelor pe termen lung. Într-o criză majoră a puterii de cumpărare, multe firme din sector nu au crescut prețurile în timp ce propriile costuri au crescut din cauza prețurilor la energie și a majorării salariilor. Cu toate acestea, companiile de telecomunicații au raportat o marjă a profitului de 31% în 2023.
În ceea ce privește segmentul de transport, creșterea cheltuielilor de capital a dus la un stoc în 2023 fără precedent. Cu toate acestea, stocurile au scăzut semnificativ în 2024 pe măsură ce producția s-a îmbunătățit. În paralel, contextul economic slab a cauzat o încetinire a noilor comenzi și a făcut dificilă creșterea stocurilor. În plus, pe termen mediu și lung, nevoia presantă de decarbonizare a sectorului de transport va genera creșteri, în special în industriile de transport maritim și aviație. Astfel, reglementările internaționale care vizează reducerea emisiilor de GES vor deveni din ce în ce mai stricte, afectând toate tipurile de mijloace de transport, sectorul aviatic și maritim fiind cel mai dificile de decarbonizat din cauza investițiilor substanțiale necesare pentru renovarea flotelor și a ritmului lent de îmbunătățire tehnologică. De asemenea, combustibilii alternativi vor trebui să fie disponibili și competitivi din punct de vedere al costurilor față de combustibilii convenționali.
După trei ani de pierderi, industria aeriană a raportat un profit net de 27,4 miliarde USD în 2023 – mai devreme decât se aștepta. Acesta a fost deja cu +3,9% mai mare decât nivelul din 2019. Pentru 2024, industria anticipează un profit anual de 30,5 miliarde USD. Totuși, profitabilitatea nu va fi aceeași în toate regiunile, din cauza tensiunilor geopolitice. Și vânzările de vase au atins maxime record în ultimii dou ani, fiind așteaptă o creștere suplimentară, cu venituri de peste 50 miliarde USD anual. Pentru transportul terestru, în țările dezvoltate, în special în Europa, autobuzele și camioanele electrice sunt din ce în ce mai frecvent introduse. Prin urmare, adaptarea drumurilor pentru a oferi o rețea extinsă de electricitate va rămâne o prioritate și o provocare, chiar și pentru companiile feroviare, unde infrastructura pentru dezvoltarea rețelelor feroviare și a sistemelor de semnalizare este necesară.